marți, 13 septembrie 2016

Prima mea zi de scoala si Razvan de la 6



Prima zi de scoala la mine nu a fost prea misto... 
Adica m-a momit cu ceva bunica ca sa ma imbrac in scarbosenia aia de uniforma alb - albastra (bine, eu ma vedeam/credeam/imaginam un soi de Dorothy, ca asa cred ca m-a si pacalit sa merg mai departe...) apretata cu faina, cred, de era teapana si ma zgaria, - ca cica "poate il vad la scoala pe Razvan, vecinul de la etajul 6". (de atunci mi-am dorit mereu sa am- candva- multi pantofi rosii luciosi...ca Dorothy... La un moment dat chiar i-am avut...) :)
Hm... Razvan... Care ma ceruse de nevasta in iarna trecuta cand aveam eu vreo 6 ani. Si el vreo 9. De Mos Nicolae. Si cand mi-a adus si cozonac (!!!!) la usa. dupa ce avusesem oreion. NU VA GANDITI LA PROSTII! Era de fapt prietenul meu cel mai bun (un fel de Peter al lui Heidi, un fel de Huck al lui Tom, un fel de Hensel al lui Gretel....) Si stia si el toate basmele alea! Ceilalti copii din cartier habar nu aveau de asa ceva!
Vecinul Razvan era practic motorul meu de a merge la scoala. Asa ca de aia am facut un efort si m-am tot dus... :(
Tot ce stiam despre el era ca este brunet. ca este baiat. ca este mai inalt decat mine. si ca are o gropita in barbie. Ca sta la 6. ca e singur,. adica ca si taica su' a dat divort de maica- sa si ca si el e ca mine, crescut doar de mama.
si ne plimbam noi de mana prin cartier (asta inainte sa merg la nemernica de scoala care mi-a facut numai probleme :) )
Daca as fi stiut - la cat eram de rebrela si de determinata - ca la scoala musiu Razvi/Ravi/Razz - cum ii ma ziceam io - n-o sa ma bage in seama, cred ca as fi sters o din Bucuresti si din tara, daca stau sa ma gandesc, mult mai rapid. Pentru ca tata, prima si singura data cand ne-am intalnit dupa ce el a dat divort de mama, a fost cabd aveam vreo 7 ani si a intrebat o pe mama daca nu ma lasa sa plec cu el si familia lui din tara.
Dar sa revin la acea zi de INCEPUT DE SCOALA.
Era o zi crepusculara si calduta de septembrie, se mai simtea miros de frunze arse si de var proaspat si mirosea a flori de toamna. Doamne, as fi facut orice in acea zi superba de toamna, numai sa nu ma duc la scoala!!!!! Dar ce sa fac, intrasem in sistem... Eram acolo, in curtea scolii generale 96. Si simteam... totul rece, dureros, stresant, ca un ghimpe in piept. Cred ca asa se simt bietii baieti in armata. Sau sinucigasii....
Plus ca draga de mama ma tunsese scurt, dar bentita sau pampoane nu mi-a pus. Asa ca eram singura fata din clasa care arata ca ... un baiat... Plus ca aveam si jeaka de cowboy. Desi era cool, daca stau sa ma gandesc, mie imi era rusine de ea. Era singura jeaka atarnata in cuier. Mai mult: mama ma imbracase, desi era cald, ca sa fie sigura ca nu racesc, cu vreo trei tricouri si un hanorac pe dedesubtul uniformei. Simteam ca sunt si umflata, in afara de faptul ca eram tunsa baieteste si mai caram si o haina dupa mine. Doamne ce rusine...
Dar, cu cat imi cunosteam mai mult colegii si colegele, cu atat ma relaxam.

Totusi, pe Razvan nu l-am uitat. Undeva, o bucatica de creier era contaminata cu imaginea cu gropita in barbie a baiatului de la etajul 6.
...
Candva, dupa vreo 7 ani de Generala, am aflat ca doua fete din clasa, Irina si Olivia, erau prietene cu Razvan "al meu". Care nu mai era de mult al meu. De fapt nu fusese niciodata. Ele erau rock-arite, fane G'N'R si Razvan era si el rock-er din ala cu haine rupte, bratari de piele cu tinte, tricouri negre cu cap de mort si plete.
Incercasem eu sa il uit cu amicitiile cu "Hucklebery" Tanase - repetentul, sau cu George de la E care ma intriga, si apoi dupa ceva timp mi-am dat seam ca era foarte gay. (George era DM-ist; vorbea graseiat, avea si el cercei in urechi ca unii rock ari, dar freza aranjata frumos cu gel, putzea a parfum de la trei metri si purta pantaloni din aia largi jos. A, si evident avea pantofi de aia cu varf din metal, cum aveau "depecharii".)
Apoi a venit manelistul de Claudiu care ma invita sa dansez cu el la bancheturi - care avea freza intoarsa, data si el cu gel, dar gel de ala ieftin de se facea in par ca matreata daca nu il tot dadeai cu apa. Si el avea un cercel din ureche, dar in alta ureche decat avea George.
DAR NU. :))))
Nu am iubit niciodata un baiat in scoala generala. Nici macar nu m-am sarutat cu niciunul. Din respect pentru Razvan de la 6. :)) Nu din respect. Poate pentru ca eram foarte blocata in recucerirea lui Razvi asa ca nu ma interesa cu adevarat nimeni.

Pe Razvi Vasilescu l-am vazut peste alti cativa ani in zona Brancoveanu, cand eu deja incepusem sa lucrez in presa. Eu eram intr-un taxi si el cobora dintr-un tramvai. Era cam slab, mult mai scund si mai mic, avea parul scurt acum si era imbracat simplu.. Era mult mai pitic decat mi-l imaginasem eu! Un Razvan pe care, desi m-a recunoscut si mi-a zambit, mi-a fost rusine sa il salut. "Ce-oi fi vazut eu la el?!" ma intrebam, uimita.
ps. imi cer scuze, draga "Razvan de la 6", daca citesti asta si daca te supara finalul. Dar chiar asta am simtit. de la inceput pana la sfarsit...

Niciun comentariu: